OCHI ÎNLĂCRIMAȚI

Citim în ei o dragoste nepieritoare
Pe care-n orice-mprejurare ne putem baza
Nu dezertează când vine o-ncercare
Pe cel ce cere ajutor nu-l poate refuza.

În ei vedem o arzătoare pasiune
Pentru lucrări ce nasc supremul rezultat
Plâng că frații nu mai vin la rugăciune
Iar de stăruință parc-au și uitat.

Din ei candoare sufletească se revarsă
Parcă ne spun ce mult le pasă de-oropsiți
Îndeamnă pe creștini să nu accepte farsă
Și mult încurajează pe cei ce-s osteniți.

Ochii-nlăcrimați – când sfânta taină se vestește,
Spun c-au înțeles mesajul din Slavă trimis,
Că ființa cu splendori cerești se unește,
Că-ntrevede de-aici cum va fi-n Paradis.

Văzându-i și voi, da, v-au străpuns fiorii
Și-ați fost convinși de durerea emisă din ei
Că se lasă-nșelați, uneori, călătorii,
Că mai sunt, din păcate, și azi farisei.

Când lacrimi fierbinți, domol, curg pe-obrazul
Ființei cu dor de-a vedea vindecări
E semn, fraților, c-atunci este cazul
Să cercetăm pe cei loviți de-ncrecări.

Atunci nu mai plâng când văd mângâiere,
Când pe adânca rană balsamul s-a pus,
Când peste suferință vine-adiere,
Când rătăciții lumii vin la ISUS.

George Cornici/17 August, 2017