Nevrednic sunt, Isuse
De Dragostea cea mare
Prin care pe o cruce
În chinuri mi-ai plătit
Prețul intrării-n ceruri
La marea sărbătoare. .
Nevrednic sunt, Isuse,
Dar totuși, m-ai iubit!
Cu haina mea pătată
Ce îmi dădea sentința
Pe care Tu ai luat-o
Aș fi ajuns în chin!
Dar marea Ta iubire
A scris prin sfântu-Ți sânge
Iertare și salvare
Și-un loc pe înălțimi! ...
Ca floarea care crește
Și se întoarce-n tină
Ca iarba de pe câmpuri
Ce piere negreșit,
Așa-aș fi fost Isuse
Dacă Tu din Lumină
În bezna de păcate
Jos nu ai fi venit!
Nevrednic sunt Isuse
De casa cea din ceruri,
De pomul vieții care
Aduce rod bogat,
De râul ce se varsă
Printre cete și coruri
Ce-Ți laudă prin cântare
Al Tău Nume Înalt!
Nevrednic sunt Isuse
Însă prin Tine vrednic
Sunt și voi fi de-a pururi
Și doar prin Harul Tău!
Acasă-n veșnicie
La masa Ta cea sfântă
Îți voi cânta cu sfinții
De-a pururi, Domnul meu!