Un milion

Un milion copii în lume
Prea mici să fie vinovați
Oare de ce? De ce anume
Să fie ei înfometați?

Un milion merg înspre cer
Dureri și strigăte plăpânde
Sunt glasuri de copii ce pier
Priviri întoarse spre niciunde.

Un milion de rugăciuni
La tron de har cu toate-ajung
Formând jăratic de cărbuni
Și multe inimi se străpung.

Un milion de revoltați
Pe Dumnezeu, pe Creator
De ce atâți înfometați
Unde-i iubirea când ei mor?

Un milion ce sunt trimiși
Durerea Domnului e dreaptă,
Și-un milion se simt atinși
Din pâinea lor să-mpartă.

Un milion îngroapă bine
Cerești chemări de jertfe sfinte
Păstrându-și lacrimi și suspine
Și rămânând doar la cuvinte.

Și văd un milion nedrept
Să-mpartă ce-au muncit cu greu
Iar răului să-i țină piept
Dator e numai Dumnezeu.

Un milion de revoltați
La Judecată-ngenunchiați
Vor fi de Domnul întrebați
De ce atâți înfometați?

Grigore Hurdubae, 27 august 2017