CE GENEROS EȘTI, DOAMNE...!

Ce generos ești Doamne, al nostru Părinte
Să-Ți mulțumim destul nu sunt cuvinte
Nălțăm ofranda la tronul Tău de-ndurare
Că ești cu noi în zile cu ploi sau cu soare.

Ce mult ne iubești! Nu cum lumea iubește
Sufletul nostru lucrarea Ta o vestește
Ne scoți din negura tristeții profunde
În Tine oricând noi ne putem ascunde.

Ne-ai scos din cuptorul cu flăcări imense,
Din hățișul gros al pădurilor dense
Ne-ai așezat piciorul pe stânca salvării
Să fim neclintiți în timpu-ncercării.

A Ta bunătate e fără hotare
Zilnic o înnoiești; ce sfântă lucrare!
De-alunecăm pe panta ce duce-n genune
Ne-aduci înapoi, iar, să trăim o minune.

În ce-i ofilit creezi prospețime
Cu Tine suntem, oricând, la-nălțime
Netezești cărarea ce duce-n Cetate
Ne-aduci rezolvări în stări complicate.

Nicicând nu lași ființa în disperare
Înlocuiești greutatea cu-o ușurare
Cunoști nevoile noastre, le satisfaci
Ne aperi și-n fața dușmanilor nu taci.

Că-i pâine pe masă se datorează Ție
Ești âmbrăcat, tot timpul, în măreție
Transmiți omenirii darurile Tale
Îi dai soluții complete, nu parțiale.

Ești generos...rebelului îi dai iertare
Îmbrăcându-l, iar, în sublima sărbătoare
Cei ce vin la Tine capătă răsplată
Ești vrednic se slavă veșnicule Tată!

Revărsarea de har aduce-n noi fericire
Tot ce faci pentru noi faci din iubire
Vrem dependență de Tine, vrem devotare
S-avem în eterna Cetate râvnita intrare.

George Cornici/6 August, 2017