NU RUPEM LEGĂTURA...

Cu tot ce e divin nu rupem legătura
O, nu vrem despărțire de-al nostru Mire drag
Rămânem în credință, rămânem cu Scriptura
Cu sfântă pasiune luptăm sub sfântul steag.

Simțim prezența dulce, simțim că ne conduce
Stăpânul care-a pus, în noi, un dor de Cer
Nu ne îndepărtăm de taina de la cruce
Chiar de ne-ar bate crâncen un aspru temnicer.

E-o sacră hotărâre ce ne înseninează,
E-a noastră dedicare pe drumul plini de spini
Căci știm că părtășia cu Tatăl ne ghidează
Chiar într-o noapte densă să întâlnim lumini.

Conecțiile toate cu forțe pământene
S-au destrămat în clipa când ființa s-a deschis,
Când am simțit că suflul candorii se așterne
Și-am înțeles ce-n Carte, prin Duhul, a fost scris.

Nu rupem legătura când vreo-ncercare vine
Ne-adăpostim în gândul că Fiul s-a jertfit
Să fim în alianță cu legile divine,
Să ne putem desprinde de lut bătătorit.

Ce ar putea să frângă unirea cu Lumina?
Ce ar putea distruge relația cu El?
Nici persecuții, nici gerul, nici rugina
De-aceea-ntotdeauna răspundem la apel.

C-am fost primiți în turma ce merge spre-o Cetate
Zidită de Stăpân pe-un fundament solid
E că i-am dat și-I dăm, mereu, întâietate
Și că spre El ferestrele speranței se deschid.

George Cornici/26 Septembrie, 2017