Nu obtura Lumina!

Nu obtura Lumina pusă în obloc,
E din vremi slăvită, e mărturie,
E profeţită-n slove de proroc
Şi-I Calea spre a noastră mântuire.

Nu obtura Lumina, e a cerului dar,
De sus prin plan celest ea se revarsă,
Cu iubire veghează al Său hotar,
S-ajungem cu toţii la El, Acasă.

Nu obtura Lumina, las-o în suflet,
Să-l inunde în Iubirea curată,
Şi un foc viu, divin să urce-n cuget
Desăvârşind lucrarea dată!

Nu obtura Lumina, ci tu veghează
Şi-ţi pune în candelă ulei sfinţit,
Mereu fii treaz, Isus vine degrabă!
Domnul vine iar, vine cu pas grăbit!
Amin!