Doamne, mă îndrept spre Tine pe a gândului aripă
Și aduc cu mine visuri. . . și aduc cu mine dor. . .
Clipele de fericire dar și clipe de durere
Le aștern la poala crucii dragul meu Mântuitor. . .

Mă îndrept spre Tine, Tată obosit de-a mea povară
De păcatul ce m-apasă și de spinii ce rănesc. . .
Sunt flămând de fericire și mi-e sete de iubire
Vreau să-mi mistuie ființa Harul Tău Dumnezeiesc. . .

O, ce lungă mi-a fost calea. . . câtă beznă și ce frig. . . .
Câte valuri s-au pornit să îmi clatine credința
Dar eu știu. . . ai fost cu mine. . . mâna Ta m-a ocrotit
Și din ceruri m-ai vegheat ca să capăt biruința!

Cum aș fi putut răzbate prin furtună, Tatăl meu
Dacă nu erai Cârmaciul ce conduce barca mea?
Cum aș fi putut din lume glasul Tău să Îl aud
De n-aș fi crezut că-n toate se va face voia Ta?

Doamne, mă îndrept spre Tine pe a gândului aripă
Și-Ți aduc ca pe-o ofrandă inima arzând în piept. . .
Mai vorbește-mi Tatăl meu. . . iartă-mi slăbiciunea firii
Ca, în fiecare clipă să Te-ador. . . să Te aștept!

Vulcan-13-11-2017
Mary