CÂND M-AI VĂZUT ÎN STRÂMTORARRE

Când m-ai văzut în strâmtorare
(Eram aproape scufundat)
Părinte, Tu cu brațul tare
M-ai scos, mi-ai dat eliberare
Cu harul Tău m-ai inundat.

Încrederea mi-a fost slăbită
Credeam că șansele s-au dus
Învolburarea cea cumplită
Surpa speranța-mi fericită
Credeam c-ajuns-am la apus.

De ce s-a clătinat credința?
O, nu pot spune, dar constat
Că îmi asiguri biruința,
Că nu-mi lași în noroi ființa,
Din chinul greu m-ai ridicat.

Dovada-Ți clară de iubire
Îmi dă imbold spre Canaan
Venit-ai să îmi dai de știre
Că mă așteapt-o moștenire
Conform divinului Tău plan.

Încă o lecție-nvățată,
Înc-un cadou dumnezeiesc
Ce minunat că am unTată
Ce nu mă lasă niciodată
Să zac în colbul pământesc.

Cu Tine lacrima durerii
E transformată-n diamant
În ceasul greu al încercării
Privesc la Fața îndurării
Să-nving și valul derutant.

Privind spre zile viitoare
(Câte vor fi, câte le dai)
Convins sunt că va fi scăpare
Din starea de învolburare
Să simt că sunt deja în Rai.

George Cornici/12 Noiembrie, 2017