Frate, spune-mi dragostea ce prin vorbe o vestești
De ce nu se vede-n fapte? Ai uitat să mai iubești?
Cum îți e credința frate, căldicică sau fierbinte?
Despre dragostea dintâi oare-ți mai aduci aminte?
Mai întinzi cu drag o mână către cel ce a căzut
Când vezi lacrimi de regrete și vezi răni ce l-au durut?
Îi mai spui despre iertare? Îi vorbești despre iubire?
Pentru cel în deznădejde ești tu piatră de zidire?

Soră dragă, spune-mi tu mai păstrezi haina curată
Într-o lume-n care vorba osândește și-i nedreaptă?
Inima din pieptul tău știe a iubi frumos
Cum în dragostea dintâi te-a-nvățat Isus Cristos?
Ești aleasă mângâiere pentru cei din jurul tău?
Ești lumină-n întuneric? Ești toiag pe drumul greu?
Spune-mi soră ochii tăi știu a lăcrima cu dor
Când în sfântă părtășie stai cu Cel ce-I Salvator?

Tată, dacă vezi la noi lucruri ce nu-Ți sunt pe plac
Dacă nu-Ți vestim Cuvântul, dacă gurile ne tac
Și în ceas de rugăciune parcă nu găsim cuvinte
Să venim la poala crucii cum veneam mai înainte
Te rugăm o, Sfânt Părinte încă-o dată ne mai iartă
Ne călăuzește pașii doar pe calea Ta cea dreaptă. . .
Împreună. . . frate, soră și eu Doamne printre ei
Să fim pregătiți Părinte când veni-vei să ne iei! ! !

Vulcan-19-11-2017
Mary