Cand norii negri intunecasera zarea,
cand totu-in jur se naruise
si eram gata sa-mi pierd orice speranta,
cand mi se parea ca sunt singur
si cerul era atat de departe,
cu ultimele puteri ce-mi mai ramasesera
am soptit un Nume sfant
si putina speranta ce-o mai aveam
mi-am pus-o in Cel despre care
auzisem de la parintii mei.

Am realizat apoi ca o prezenta divina
m-a invaluit din toate partile
si un raspuns rasuna in furtuna:
"Iata-Ma!
Sunt aici ca sa te ascult
si sa-ti binecuvantez incercarile!"
Sleit de puteri am privit in jurul meu
si un geamat slab abia am putut rosti:
"Doamne, Tu poti totul!"

Atunci se facu liniste in sufletul meu.
norii s-au dat la o parte
lasand loc mangaierii divine.
O noua putere m-a ridicat de jos
si, plin de multumire
mi-am inaltat ochii spre cer...

Un Nume sfant, doar atat am rostit
si totul s-a schimbat;
si acest Nume e ISUS!

noiembrie 1999