ISTORIA ÎNTRUPĂRII

În istoria Întrupării
Sunt atâtea ce se spun
Vreau și eu în umilință
Printre versuri să îti spun:

Era o tânără fecioară
Ce cu Dumnezeu umbla
Era tare credincioasă
Și Maria se chema.

Într-o zi îi spune un înger
Căci e aleasă de sus
Chiar dacă bărbat nu are
Ea va naşte pe Isus.

Logodită fiind Maria
Și cu spirit de-nchinare
Acceptă cu umilință
Această mare lucrare.

Betleemu- n vremea aceea
Era șcenă de nedescris
Pentru cei ce au afaceri
Era ca un “paradis”.

Prea puțini în ziua aceea
S-au gândit la profeție
Nici n-au înteles atuncea
Că Isus are să vie.

O bătaie-n poarta casei
Nu-i deajuns să fi primit
Cine n-avea bogătie
Era respins, nedreptățit.

Așa a fost cu Maria
Când Iosif tot insista
Cu bătăi în poarta casei
Nu s-a putut rezolva.

Dar de sus, din cer veghează
Dumnezeul ce-a promis
Fecioara va naşte fiul
După planul profețit.

Azi tristețea ce cuprinde
Sărbătoarea bucuriei
Este că puțini din oameni
L-au primit cum se cuvine.

Vine iar, a doua oară
Sau vom merge noi la El
Vine să ne ducă acasă
Sau să ne răpească-n cer.

O bătaie azi se-aude
Care bate azi la uși
Nu e bătaia lui Iosif
Ci e însuși El, Isus.

Bate azi dar nu la usa
Cu zăvoarele de fier
Bate azi la inimi frânte
Și la cei iubiți de El.

“Nu deschide-ți azi zăvorul?
Căci vreau să cinez cu voi. “
Acesta e glasul Celui
Care a venit la noi.

Azi închei istoria aceasta
A Întrupării cea de sus
Cu dorința arzătoare
Să-l primeşti tu pe Isus.