Învață-mă trăgând la jug
Să cânt cu lacrima pe strune,
Să fiu urechea celui surd
Și pâinea celui ce îndură. . .

Învață-mă să fiu cuvânt
Cu litere de-mbărbătare,
Și dac-oi fi prea obosit
Să nu cârtesc de-nstrăinare.

Ducându-mi crucea zi de zi
Să nu pierd urma Ta lăsată,
Ținând privirile-n pământ
Și fruntea prea îngrijorată,

Că altfel, pentru ce-am primit
Întreg paharul sorții sfinte,
De nu merg până la mormânt,
La piatra veșnic prăvălită. . .

Și-atuncea poate-ntr-un sfârșit,
Dar și-nceput de-o nouă viață,
Voi absolvi liceul sfânt
Cu lacrimi noi pe față. . .

Și degetele Tale-ntâi
Îndată-mi vor atinge ochii,
C-am învățat trăgând la jug
De Tine, Doamne, să m-apropii.

Iasky 9 decembrie 2017