Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.
Fiţi totdeauna gata să răspundeţi
oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi;
dar cu blândeţe şi teamă, având un cuget curat.
1 Petru 3: 15


Împodobiţi în strai de sărbătoare,
ne-am întâlnit din nou la adunare,
să celebrăm minunea întrupării
Acelui ce ne-a smuls din blestemul pierzării.

Dar de te opreşti o clipă şi priveşti înapoi,
spre cine ai fost odată - scăldat în noroi -
şi cine eşti acum - copil de Dumnezeu -
ţi-aduci aminte haru-n care te-a purtat mereu?

Câte răspunsuri ai primit la rugăciuni,
de câte ori ţi-a scos în cale oameni buni;
a binecuvântat lucrul mâinilor tale,
ţi-a numărat lacrimile-n zilele de jale.

Când ai simţit că nu mai poţi, te-a ajutat;
de câte ori, de câte ori te-a tot iertat?
Pacea ce-o ai e-un dar atât de preţios,
este o comoară sfântă, ce-o dă doar Hristos!

La fel nădejdea că-ntr-o fericită zi
vom fi la sărbătoarea ce va ţine-n veşnicii.
Şi-acum adu-ţi aminte că în jurul tău
sunt oameni ce nu ştiu altceva decât rău.

Nicio nădejde, nicio pace, întuneric…

Fără speranţă aşteaptă un viitor himeric.
N-ar trebui să-i lumineze brazii,
haideţi să ne-nchinăm Pruncului precum magii,

cu tot ce-avem şi tot ce suntem azi, aici,
Domnul ne poate face buni ispravnici.
De ne rededicăm Lui în slujire,
vom lumina noi pentru omenire!