O, cât de grea e viața trecută prin străini
Asemenea cu o floare ce crește printre spini
Și dacă floarea totuși se bucură de soare
Printre străini sunt doruri și lacrime amare. . .
Și parcă orice clipă îți pare-o veșnicie
Când nu găsești în ea un strop de bucurie
Căci viața prin străini e dor și e durere
Când nu găsești un suflet s-aducă mângâiere. . .
Dar iată că în zare se-apropie grăbite
Divine sărbători cu vise împlinite
Și vei ajunge-acasă și vei privi cu drag
Părinții tăi bătrâni cum te așteaptă-n prag
Și casa-mpodobită și bradul încărcat
E semn că niciodată tu nu vei fi uitat. . .
Te bucură tu, suflet ce stai prin țări străine
Căci vei veni acasă. . . sunt sărbători divine
Și Pruncul ce se naște, din nou va dărui
O pace și-o iubire cum nu vei mai găsi!

Vulcan-16-12-2017
Mary