Fără iubire… să nu te atingi de sufletul rănit
Țepușul ascuțit păstrează-l pentru tine
Tu aspru să te porți cu eul tău cumplit
Ce-ți amărăște viața și ești adeseori mâhnit
Căci cuvântul spus dureri provoacă și suspine.

Fără ulei… să nu te duci la inima bolnavă
Vorbirea ta cu har să fie presărată
Ca să alini o dragoste rănită și firavă
În lumea de dureri ce-i plină de otravă
Să-i dăruiești iubirea sfântă și adevărată.

Fără căldură… să nu te atingi de sufletul jignit
Tu îngenunchează și roagă-te lui Dumnezeu
Ca să încălzești o inimă și un duh mâhnit
Cu cuvântul dragostei la timpul potrivit
Să-i ungi rănile cu untdelemn în ceasul greu.

Fără iubire… să nu te duci la inima mâhnită
Atunci când plânge sufletul și rănile îl dor
Fii lângă el aproape în vremea de ispită
Tu îmbărbătează-l când credința e slăbită
Și în suferință să-i fii alin și ajutor.

Fără milă… să nu te apropii de sufletul zdrobit
Când lacrimi pe obraz îi curg și este întristat
Întinde-ți mâinile spre el și spune-i: ești iubit
De Domnul Isus ce pentru tine s-a jertfit
Pe lemnul crucii, la Calvar, ca tu să fii salvat.

*******