Eu am găsit un gând, un puișor rănit
L-am ridicat de jos și l-am adus la han,
Ramuri cu verdeață, cu flori i-am oferit,
El a crezut că sunt un bun samaritean.
Era un simplu gând, facerea de bine,
Ca o pâine dulce mi-a hrănit ființa,
Dă-mi Doamne harul să-l împlinesc prin Tine,
Să nu-l obtureze lenea, neputința.
Am prins din zbor scântei din rugul făr” apus
Și pe fiecare vatră celulară
Mi se aprind făclii din gândul Tău Isus,
Susurul lor blând adânc mă înfioară.
Vreau să-ntrupez gândul într-o formă vie,
Dar nu aș putea să-l trec peste ispite,
Cu ramuri cu tot Isuse Ți-l dau Ție,
Doar Tu faci comori din Eve amăgite.
Ia un căuș de Aur, Isus Emanuel
Și din burduful meu o lacrimă arsă,
Înmoaie, frământă, fă giuvaer din el,
Să-l găsesc tezaur sus în Cer, Acasă.
Împletește-ți cuiburi gând divin, curat,
Aurește-mi creanga în pufuri de Soare,
Să pârguiască rodul pentru Împărat,
Triluind în doruri o Nouă Cântare.
Și din burduful meu o lacrimă arsă,
Înmoaie, frământă, fă giuvaer din el,
Să-l găsesc tezaur sus în Cer, Acasă.” Superb gand, dulci versuri! Ce poate fi mai mobilizator decat gandul ca Domnul va face bijuterii ceresti din aceste versuri, va impleteste coliere din perle de lacrimi.....Salta si te bucura, suflet drag, caci Domnul Isus mult te iubeste si te pretuieste!