M-ai ridicat, Isuse scump,
Din groapă şi ruşine,
Ca să mă-nalţi şi să mă pui
Pe stâncă, lângă Tine.

Între tâlhari eram căzut,
Vrăjmaşul mă lovise,
Zadarnic ajutor am vrut,
La inimile-nchise.

Doar Tu, Isuse, m-ai cuprins
În braţele iubirii,
Şi peste rană ai întins
Uleiul mântuirii.

La nimeni altul n-am găsit
Alean de vindecare;
Samariteanule iubit,
Păstorule cel mare!

Şi mii de ani dac-aş avea,
Şi mii de vieţi de-odată...
Isuse, eu nu Te-aş schimba,
Cu nimeni niciodată!