Să urcăm cu Isus
Autor: Ana Haz

O, vino Isuse, mai vino odată,
Mai du-mă cu Tine pe creasta înaltă
Să simt cum toată nădejdea e-n Tine
Şi Tu îmi eşti scut când pardosul vine,
Acolo nu-i dor, nici griji, nici nevoi
Şi-atât de joasă e lumea sub noi,
Departe e marea, cu tot ce e-n ape,
Iar Țara mea e mult mai aproape!

Acolo pe vârfuri Tu îmi eşti hrana,
Eşti cântecul Viu, Osana, Osana,
Tu, îmi eşti râvna, clipa e plină,
Iubire, splendoare, merg mână în mână.
Nu e arşiţă în raze de soare,
Căldura în suflet arde mai tare,
Eşti în inima mea, Îmi eşti veşmânt,
Eşti fericirea aici pe pământ.

Mai vino Isuse, mai vino odată
Şi du-mă pe creasta cea mai înaltă,
Nu-i dor de ozon, de floare de colţ,
Mi-e dor ca pe braţe Tu să mă porţi.
Iubirea trezând în mine fiorul
Când Tu mă înveţi Isuse ce-i zborul,
De-acolo să vin cu frumoase picioare
Să duc vestea bună, celor din vale.

Veniţi la Golgota, de-acolo mai sus
Pe creste înalte, urcaţi cu Isus!
Lupta-i mai grea, dar aproape-i răsplata,
Priviţi, înţelegeţi, cântaţi Maranata.
Lăsaţi-le toate, daţi mână cu mână,
Strigaţi Aleluia, da, Domnul să vină!
Mai tare, mai clar răsună peste ape
Sunetul trâmbiţei, tot mai aproape...

Veniţi la Golgota, de-acolo mai sus,
De pe creste înalte, să zburăm cu Isus!

Amin!