Mai plânge și astăzi iubirea
La capăt de lume uitată. . .
Mai plânge cu lacrimi de doruri
Cum nu a mai plâns niciodată. . .
Gonită din inimi de gheață
În care-și pierduse menirea
La capăt de lume ascunsă
Mai plânge și astăzi iubirea
Și nimeni n-o caută. . . n-o cheamă
Căci lumea aleargă nebună
Pe calea ce-i largă, ușoară
Lipsită de har și cunună. . .
Și totuși, mai sunt pe pământ
Și oameni ce-n taină pornesc
Prin rugă, prin faptă și cânt
Să afle eternul ”iubesc! ”
Și-atunci, la un capăt de lume
Surâde cu lacrimi iubirea
Sperând la un dor, o chemare
În inimi să-și afle menirea!

Vulcan-09-01-2018
Mary