Coardele iubirii

Autor: Mihai Ghidora | Album: Aproape alb | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de ghidora in 16/01/2018

Aș vrea să-Ți cânt din coardele iubirii,
Dar harpa-mi putredă, cum vezi, s-a rupt. . .
Și au rămas atâtea note fine
Prea trist și-amarnic să vibreze-n lut.

Însă ecoul lor cu freamăt dulce,
Cu zvon prea stins, nesigur și timid
Cum s-a rugat tâlharul de pe cruce,
Se-nalță către cer la asfințit.

Și-un singur dor nelămurit în slovă
Ca o scântee luptă înadins,
Cum s-a luptat și omu-ntâi, sărmanul,
În val de lacrimi pentru Paradis.

Eu nu vibrez ca în Eden, Stăpâne,
Eu cânt cum pot din strunele de lut. . .
Aș vrea să-Ți cânt din coardele iubirii,
Dar harpa-mi putredă, cum vezi, s-a rupt.

Iaski 16 ianuarie 2018

Un frumos poem scris cu talent si inspiratie. Poetul Mihai Ghidora are constiinta poetica dar si smerenia crestina ca nu poate cuprinde in cantecul lirei sale de lut, pamantesti, tot adevarul spiritual pe care il simte si il traieste: "... au rămas atâtea note fine/Prea trist și-amarnic să vibreze-n lut." In spirit clasic arghezian "slova de foc si slova faurita" se impletesc armonios in acest poem frumos si reusit. Felicitari.

Adăugat în 16/01/2018 de marin2016

Harpa a putrezit, s-a rupt, notele rămase mai pot fi așezate în strigătul tâlharului și în disperarea celui gonit din rai... Mulțime de figuri de stil, plânse pe corzi de lut. Cel puțin așa crede autorul, că sunt de lut. Cititorul le simte din argint curat și binecuvântează pe Cel care a inspirat aceste versuri, unindu-ne în înfrățire, tristețile inerente din Valea plângerii. Felicitări și la mai mult!

Adăugat în 17/01/2018 de vimara62