Mă prinde, Doamne-n infinit,
Să zbor peste genune,
Să las în urmă un nimic,
Văzându-mă mereu un om mai mic
Și-n toate privind doar înspre tine...

Vreau aripi ca să zbor mereu
Spre-a sufletului libertate.
Căci iată, totul pare greu
Și vești rele vin mereu, mereu
Cuibarindu-se-n a minții mele cetate.

Pe-a vântului suflare
Să mă-nvalui în al dragostei sfânt vis
Din depărtări trimite-mi vindecare,
Trimite-ți îngerii să se coboare,
Renaște iar un Paradis.

În cânt de păsări migratoare
Cântări de biruință voi-nălța,
Zbura-voi spre porți biruitoare
Când Acasă mă vei chema. .

Amin!


22 ianuarie, 2018