Te-am așteptat. . .

De atâtea ori Te-am chemat,
Plângând în prag, am așteptat,
Dar. . . nu ai venit, n-am zis nimic. . .
Am înțeles! Trebuie să mai aștept,
Hotărârea scrisă în Înaltul Celest;
Nu am întrebat 'De ce, TU, ai spus - NU! -'
Am acceptat! Așa ai vrut Tu!

De atâtea ori, în suferință,
Strigam: 'Lasă-mi biruință! '
Dar. . . nu ai venit Doamne! . . .
M-am supus în a mea durere.
Din ochi, lacrimi-râu curgea. . .
În vad, ducea durerea mea. . .
Dar Doamne! . . . Așa ai hotărât Tu!
Nu am întrebat: 'Doamne, de ce nu? '. . .

Când singurătatea m-a învăluit,
De toți fost-am părăsit.
Căzut jos, strigam spre cer:
'Isus! '. . . Îți ceream ajutor!
Dar. . . nu ai venit! . . . Tu știi de ce!
M-am ascuns în mine în tăcere.
Am acceptat; Nu vrei să vii! . . .
Vasul meu și-a pierdut din străluciri.

Privind spre cer, am înțeles:
Nu era nimic de-ascuns.
Vasul meu, prea ruginit,
Tu l-ai vrut iarăși șlefuit
Și m-ai trecut prin cuptoare,
M-ai scos vas cu strălucire mare.
Nu ai venit! . . . Dar nu ai întârziat!
Din mine, un vas nou, ai modelat.

Ți-am înțeles Marea Iubire;
M-ai îmbrățișat prin curcubeie,
Nu m-ai lăsat pierdut,
M-ai ridicat și m-ai sfințit.
Roua florilor de orhidee,
Și a dimineților miresme. . .
Mi-am umplut vasul, Domn iubit,
Cu drag Ţi l-am dăruit.

Am înțeles, că mă asculți,
Dar vii când. . . Tu hotărăști!
Am înțeles: Mă vrei al Tău!
Alături mergi cu mine, mereu,
Dar, ascultarea de mi-o pierd,
Te lași așteptat, să mă smeresc. . .
Acum, sunt îngenunchiat, la cruce. . .
Privește-mă, și-n veșnicii mă duce!

Sunt un greșit, nu mă uita!
Lupt pentru Împărăția Ta!
Pe cruce răstignit, mi-ai spus,
Că mă iubești și ai să mă duci - SUS!
În toate fac voia Ta,
Cuvântul Tău mi-e ascultarea!
Mă pregătesc zi de zi,
Să Te întâmpin când vei veni.

PATTADA/24/01/2018