Îți știu necazul şi durerea,
Ştiu câte nopți şi zile-ai plâns,
Te rogi ca să îți dau putere,
Să nu ajungi răpus, învins,

Cunosc şi lupta de părinte
Pe care-o duci, spre a-ți salva
Copilul de la rătăcire,
Știu că te doare fapta sa!

Mă uit cu milă cum atâția
Nu văd cât sunt de trecători
Şi se trezesc doar când se află,
În ale morții reci strânsori.

Îți văd credința, nu te teme,
Am să revărs din harul Meu,
Peste copii şi peste mame,
Să îi unesc în Dumnezeu!

Şi taților le dau putere,
Să fie buni cârmuitori,
Să poată încercarea-nvinge,
Căci eu îi iau de subsuori!

Eu pot mișca și munți, știi bine
Și marea pot să potolesc,
Când Eu Mă-ndur, zâmbește cerul
Şi pe tot omul fericesc!

Eu nu vreau jerfe pe altare,
Ci-un duh curat, un duh smerit,
Cel ce se-ncrede-n Mine, poate
Să fie veşnic fericit!

De-aceea azi, în suferință,
Durere, boală dacă ești,
Te roagă, eu îți știu necazul,
Prin Mine ai să birueşti!

27/01/18, Barcelona, Lucica Boltasu