Ajută-ne, o, Doamne sfânt şi mare,
Să fim plugari semănători mereu,
Să tragem brazda pentru-nsămânţare,
Să nu dăm înapoi când e prea greu.

Cu cât acum e mai pietroasă glia
Şi-ntreg hotarul mai înţelenit,
Fă-ne cu-atât mai mare bucuria
Şi visul spicelor mai aurit.

Toarnă în inimi doruri înnoite,
Şi haruri clocotind, ca apa-n vad,
Dă-ne răbdarea florilor strivite
Şi râvna înălţimilor de brad.

Pentru credinţa-n Tine arzătoare,
Părinţii pân' la sânge au răbdat.
Şi noi vrem să rămânem în picioare,
În holdă, lângă Tine, ne-ncetat.

În legământ, noi aşteptăm cununa:
Un seceriş bogat în ceruri sus.
De-aceea, pentru Tine,-ntotdeauna,
Arăm şi semănăm, scumpe Isus!