Omul umblă ca o umbră,
Se frământă zi de zi,
Strânge la comori întruna,
Care toate vor pieri.

El este doar o suflare,
Oricât de bine s-ar ținea,
Pe pământ doar pentr-o vreme,
Iar apoi, veșnicia.

Ca floarea cea mai frumoasă,
Astăzi este, mâine, nu,
Un pribeag în lumea mare,
Așa spune Cuvântul.

Doar o mână de țărână,
Este omul pe pământ,
Sufletul, el este veșnic,
Primit de la Domnul sfânt.

Omule, ia bine seama,
Pe pământ ești trecător,
Meditează, te gândește,
Unde mergi când ai să mori?

Vrei o veșnicie-ntreagă,
În iadul de chin și amar,
Sau o veșnicie unde,
E Isus și al Său har.

Alege să mergi pe cale,
Cu Isus în orice zi,
Și o veșnicie-ntreagă,
Cu El fericit vei fi.
Amin!

Ica Drăgoi
31. 01. 2018