Un fulg de nea e-o pildă şi-o minune
Povestea apei strânsă din genune,
Povestea ce-o trăieşte fiecare,
În transformări de har uluitoare.
... Un sloi de gheaţă prinde-o rază caldă
Şi sufletul în lacrimi i se scaldă,
Se schimbă într-un clocot de cazane,
Din sloi, un râu, un fluviu şi oceane.
... Atunci, din lacrimile pocăinţei,
A frământărilor şi-a umilinţei,
Se-ntâmplă altă mare transformare:
Vaporii apei se ridică-n soare! ...
Aşa ne scoate Domnul din păcate,
Din valurile mării înspumate,
Din râuri, lacuri şi din stropi de rouă,
Ne schimbă în Hristos la viaţa nouă. ...
Şi-apoi ne strânge sus într-o mulţime,
În norul luminos din înălţime;
Ca într-o zi la glasul vocii Sale,
Să ne dea haina albă de cristale. ...
Sunt semne de ninsoare minunată
E-aproape Ziua Domnului când, iată,
Vom coborî din nor ca-ntr-o paradă,
În jurul Lui, ca fulgii de zăpadă!