E noapte sfântă-n Betleem
Și îngerii coboară,
Se aude-al Cerului poem,
Se naște un Rege din fecioară.

Oștirea sfântă e-n extaz,
Cântându-I plini de fericire!
Se naște un Rege, un Viteaz,
Un Împărat, numit Iubire!

Se naște un Soare Minunat,
A lumii mântuire,
O izbăvire de păcat
Și un drum frumos spre nemurire!

Păstorii Îl privesc uimiți
Cu dragoste nespusă,
Au alergat cu toți grăbiți
La vestea de îngeri adusă.

Smeriți și umiliți se pleacă,
Cu dragoste și adorare,
La ieslea mică și săracă
Să vadă a Cerului splendoare.

În paie-n staul era pus,
N-aveau loc pentru El în casă,
Pe Mesia, Pruncul Isus,
În grajd de vite să Se nască.

Trei magi venind din depărtare,
Scrutând la bolta cea senină,
Văzură o stea foarte mare
Și o sfântă tainică lumină.

Cu aur, smirnă și tămâie
Să se închine au venit
La Cel ce avea din veci să fie
Mesia, Salvatorul profețit!

E sărbătoare la creștini,
Cu drag și dor ne amintim,
De bucurie suntem plini,
Cu El pe veci în Cer vrem toți să fim!

Călăuziți de steaua sfântă
Ce-n veci de veci nu are apus,
Cântăm cu acei ce astăzi cântă:
"Glorie Pruncului Isus!"

Era ființa cea firavă,
Demult în iesle-nfrigurat,
Azi este Domn, e Sus în slavă,
E cel mai mare Impărat!

E noapte tainică în lume,
Oamenii-și cântă bucuria,
În gura tuturor e-un Nume:
Emanuel, Isus, Mesia!