... Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar veşnic, pe care
nu trebuie să-l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie,
totuşi sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. Ier. 5:22.

Domnu' a pus mării hotar...

Domnu' a pus mării hotar
Și i-a spus ca să nu-l treacă.
Valurile-i bat amar,
Se înfurie, dar pleacă.

- ''Doar până aici să vii!
Nu! Să nu treci mai departe!
Vezi nisipul? - În seamă ții! ''
Și... ascultă. Avem o carte:

Biblia - cerească, sfântă,
Călăuză zi de zi. -
Prin ea Domnul ne cuvântă,
Dar e oare auzit? ! ?

Ascultă marea? Să privim!
Dar noi, noi cum ascultăm?
La Glasu-I Sfânt, venim? Venim?
Alergăm? Ne cercetăm?

Suntem liberi, viața-i una!
Dar apoi, e veșnicia...
Ce-am strâns zi de zi întruna,
Ne-o fi plată și simbrie.

Fiecare-și merge pasul!
Fiecare alege calea!
Ascult eu, asculți tu Glasul?
- Fericirea-n veci sau jalea

Va fi la apus de drum,
Când trece frumusețea florii.
Să ne gândim de pe acum -
Nu ne vor lua fiorii,

Când va spune: ''Tu, tu - pleacă!
Iar tu, vin' rob credincios! ''...
Sub cruce, astăzi te apleacă
Și du o viață în Hristos! ! !


07 / 02 / 2018.