O voce de chemare se-aude-n plină noapte
O voce minunată venită sus din cer
Dar cel ce o aude nu ştie ce-i aceasta
Şi pentru a lui viaţă devine un mister.
Într-adevăr se scoală, aleargă la stăpân
Şi cu un ton aparte îi zise: M-ai chemat?
Bătrânul Eli însă surprins de-această veste
Îi spuse celui care părea că s-a visat...
O! Nu. Vezi Samuiele căci eu nu te-am chemat
Dar poate-n somnu-ţi dulce, frumos şi legănat
Ce ţi-a cuprins fiinţa deplin în astă seară
Eu cred că-n toate astea desigur te-ai visat
Şi tânărul aleargă din nou în patul moale
Gândindu-se desigur la ceeace a fost
Dar n-apucă s-adoarmă până din nou chemarea
Veni din nou ca prima având acelaşi rost.
Iar faza se repetă, copilul zboară iute
Lui Eli se prezintă la fel ca-ntâiaşdat,
Având din nou pe buze aceeaşi gingăşie
Şi în cuvinte simple îi zise: M-ai chemat?
Dar Eli nu pricepe nici de această dată
Ce se petrece-n viaţa acestui tinerel
Deaceea îi răspunsese întocmai ca-nainte:
Nu te-am chemat vezi bine, nu te-am chemat de fel!
Bine! Atunci stăpâne mă voi întoarce-n pat
Să uit c-am fost la tine, să cred că m-am visat!
Să scap din toate astea: Curat şi nepătat
Să-mi vin din nou în fire iarăşi ca altădat,
Dar Dumnezeu lucrează şi cheamă ne-ncetat
O face cu plăcere deşi-i a treia oară!
Îl strigă iar pe nume pe micul Samuiel
Care grăbit şi-acuma din patul lui se scoală.
Mergând însă la Eli acesta-nţelesese
Că Dumnezeu din ceruri îl cheamă pe băiat
Deaceea în răspunsu-i senin de astă dată
Îi spuse celui care părea că s-a visat:
Când auzi-vei iarăşi chemarea ca-nainte
Nu-ţi fie atunci frică, ci cu iubire multă
Şi cu cuvinte calde să îi răspunzi aşa:
„Vorbeşte-acuma Doamne că robul Tău ascultă".
Întocmai cum primise sfatul de urmat
Se repetă chemarea ce fuse înţeleasă
În urma cărui Domnul făcu o transformare
La fragedul copil născu o minte trează.
Şi devenind om mare rămase lângă Domnul
Slujindu-i pentru toate ce Domnul i-a făcut
El se avântă-n lucru cu toată energia
Nu poate fi oprit, nu poate fi tăcut.
Ci îl mărturiseşte oriunde cu putere
Şi ne-a lăsat şi nouă a sa mărturisire
Spunând că „Ascultarea-i mai mare decât jertfa"
Iar Celui sus din ceruri să îi arăţi iubire.
Aceasta-a fost lucrarea cu micul Samuiel
Dar Dumnezeu te cheamă întruna şi pe tine
Pricepi a Sa chemare? Îl simţi când e la uşă?
Îl vezi în Ghetsimane, în lacrimi şi suspine?
El stă mereu şi bate, te strigă chiar pe nume
Doreşte să te facă un fiu de împărat
Doreşte să te-nalţe, să fii un om aparte
Vrea să te facă-n totul curat, fără păcat.
Dar El nu te forţează ca să-i deschizi inima
Ci te priveşte-ntruna să vadă ce doreşti
Să-ţi vadă-a ta voinţă unde e înclinată
Şi înspre care ţintă te lupţi, te osteneşti.
Eşti liber, poţi alege pe care cale vrei
Şi Dumnezeu te lasă să vadă ce voieşti
Desigur tu eşti cel ce în toate poţi alege
Şi locul şi stăpânul pe care ţi-l doreşti.
Legat de-a ta voinţă există un secret
Ca să devii în toate puternic, sfânt şi tare
Secretul nu-i o taină, ci doar o calitate
Şi poartă-un nume mândru, se cheamă: ASCULTARE
Din tot ce e în lume, din totul ce există
Din toată creatura ce Domnul a lăsat
Afară doar de oameni cu-a lor neascultare
Restul de vietăţi ascultă necurmat.
O! Ce-ncăpăţânare există-n omenire
Şi câtă nepăsare pentru Creator
În loc de mulţumire şi de recunoştinţă
Înjurii cu duiumul găseşti pe limba lor.
E-aşa de greu îndemnul ca să-ţi asculţi Stăpânul?
Ca să-i urmezi în totul curat şi devotat?
Nu te-nşela amice, nu-i cum îţi faci părerea
Căci jugul Lui e bun, uşor de suportat.
Încearcă chiar acuma şi spune-i: Te ascult!
Şi dovedeşte-i asta făcându-i voia Sa
În urmă bucuria şi toată slava sfântă
Cuprinde-va din plin toată fiinţa ta.
Şi astfel plin de pace te vei simţi alt om
Având de-acum în faţă un ideal frumos
Şi-o ţintă, şi-o privire, mereu tot înainte
Dincol' de orizonturi, spre ţara lui Hristos.
O! Nu-i grea ascultarea, de-aceea vreau ca-ntoate
Şi gândul ce odată mă frământa mereu
Să-l fac un rob acuma al ascultării sfinte
De Isus Creatorul, de Salvatorul meu.
Ştiind acuma Doamne ce este ascultarea
Doresc să merg `nainte, mai mult să o cunosc
Să-i desluşesc în toate misterul şi ecoul
Să-mi fac în viaţa-aceasta o ţintă şi un rost.
Îl iau acum pe Petru ca şi un prim model
Ce despre ASCULTARE ne spune că-i unită
Chiar cu o iubire de fraţi neprefăcută
Şi această stare de Domnul e dorită.
Nu iubire falsă să arătaţi în viaţă
Ci sinceritate în tot ce gândeşti
Ascultă, iubeşte, fii sprijin în toate
Ca „Apele Vii", să le cucereşti.
Priveşte cum alţii aplică-ascultarea
Dovedesc cu viaţa? Au splendoarea ei?
Sau nimic n-arată, deşi-i ştiu problema!
Tu să nu faci asta, n-ai nici un temei.
Mult mai multe scrie despre ascultare....
Ea este descrisă aşa minunat
Doreşti să le afli? Să le ştii pe toate?
Le afli-n Scriptură în mod detailat.
Mulţumim din suflet că ne dovedeşti
Iubire deplină pentru fiecare
Şi noi cât trăim vrem necontenit
Să-ţi dăm scump Isuse, Ţie... ASCULTARE.
Amin