Omule

1. Omule ce aici jos,
Ai ales o cale dreaptă
Nu fă` lucruri făr` folos
Nu te-nfricoșa în luptă!

De-ai căzut, nu te lăsa,
Căci cel rău, asta dorește
Și de Domnul nu uita
Chiar de timpul ți se-oprește!

Amintește-ți, în trecut...
Câți pentru Domnul mureau? !
Dar, rugăciunea le-a fost scut
Și în El se încredeau.

Unde-i dragostea dintâi?
Unde-i lunga rugăciune?
Oare chiar nu ai ce să-i spui?
Frate din această lume...

Gândește-te doar la ce ai
Și nu mai sta nepăsător!
Căci dacă vrei să-ajungi în rai
Îți trebuie îndrumător.

Chiar dacă cel rău nu te lasă
Și cu-ale lui plăceri revine
Închide ușa de la casă!
Căci nu e nimic pentru tine!

Să nu descurajezi când greul
La ușa te începe-a bate
Căci scopul Domnului e sigur
Tu de pe cale, nu te-abate!

Domnul te-a ales căci știe,
Cât de mult poți ca să duci
Nu cârti când nu e bine
Ci pleacă-te pe genunchi!

Prin cuvânt El ne vorbește
Și ne spune atât de blând
Nu e om ce nu greșește
Cât va trăi pe pământ!

Toți greșim în astă lume
Degeaba privim la alții!
Și le-ducem lor acuze
Făr` să-i ajutăm ca frații!

Judecata nu-i la noi
E la El, căci se pricepe
Să judece, mai apoi
Când dreptatea va începe!

Chiar de alții îmi greșesc
Cea mai bună răzbunare
Este să îmi amintesc
Să îi port în rugăciune.

O, frate drag, al nostru Domn
Își întinde astăzi mâna.
Ridică-te și mergi spre El
Ca să-ți iei mândru cununa!