Ieși, suflete!
TezaurCeresc-Sanda Tulics

Se ivesc timid,
mici muguri în rămurele...
Și țurțurii,
puterea în lacrimi își plâng.
Încălzește soarele la-miază pământul,
de zăpadă dezvelit.
Se simte un freamăt de pământ dospit,
şi miroase a-ntinerire afară.
Ți-ai lăsat hainele grele în cui?
Ești gata de-așteptata primăvară,
când păsări-'și acordează glasurile-n crâng?
Ești gata să-ți scoți la soare
sufletul-ngreunat de-al iernii oftat?
Ieși suflete din iernat, ieși afară,
şi zboară în Duhul ca porumbeii,
spre cerul înalt!
Întrece-te-n zbor de rugi și cântări
cu păsările pierdute spre albele zări!