A fi „CREŞTIN" nu-i doar un nume
Cu care să te făleşti
E emblema ce în lume
Prin trăire dovedeşti!

Este umbra de-nsoţire
De care nu scapi nicicând
E fiorul ce-n simţire
Îl păstrezi pân' la mormânt.

Este titlu de onoare
Ucenicii l-au primit
Şi mergând prin lumea mare
Peste tot l-au dovedit.

Chiar de sufereau ocara
Pentru numele primit
Duceau cu cinste povara
Într-un mod desăvârşit.

Unii au ajuns să fie
Chiar martiri. răbdând cumplit
Ne rămân de mărturie
Şi exemplu strălucit.

Ştim oare ce se ascunde
În numele de „CREŞTIN"?
Şi-apoi cine? Când? Şi unde?
Îl poate primi deplin?

Mai întâi tu eşti urmaşul
Lui Hristos Crucificat
Trupul tău este lăcaşul
Templul Duhului Curat.

Naşterea din nou în tine
Să se vadă necurmat
Să iubeşti tot ce e „BINE"
Să urăşti tot ce-i „PăCAT"!

Să recunoşti de îndată
Stări de greşuri şi păcat
Să alergi la al tău TATă
Ca de EL să fii iertat.

Pentru cei ce-ţi aparţin
Să faci tot ce-i cu putinţă
Să nu ajungă în chin
Ci în CER prin pocăinţă.

Să arzi pentru cei de-afară
Aşa cum arde o torţă
Să-i întorci până nu-i seară
Să-i îndrumi cât mai ai forţă!

Să ajuţi Sfânta Lucrare
Tot mai mult să propăşească
Suflete în număr mare
Mântuirea s-o găsească.

De eşti cum am arătat
Eşti adevărat „CREŞTIN"!
TATăL în chip minunat
Te va răsplăti din plin.

Strigăm către omenire:
„CREŞTINI CăUTAŢI Să FIŢI!"
Şi vrednici de mântuire
Cerul să îl dobândiţi.

Toţi am înţeles acum
Că numele de „CREŞTIN"
În timp ce suntem pe drum
Ne obligă... cum să fim.
Amin