Plecați de lângă mine, demoni însetați
să mă vedeți plângând, fără de vlagă
-Nu vă repet de două ori, plecați!
V-ajunge că mi-e dragostea beteagă...

Voi vreți să puneți ziduri între Noi
Între Isus, și slaba mea credință,
Dar nu mai vreau să redevin gunoi
Căci Duhul Lui, mi-a dat de cunoștință!

Pe când gustam din mărul dat de voi
Eram lipsit de har și iscusință
Am dus cu voi un infinit război
În care capătat-am biruință!

Ajunge cât am plâns în ascunziş
Sub așternut, din zori până în seară
M-ați omorât cu-al vostru slut tăiş
Când apăsați pe rană să mă doară.

Nu mai e loc de voi pe lângă mine
Înțelepciunea Lui, mi-e dulce scut.
Nu mai accept să mai îndur rușine
Mi-ajunge răutatea din trecut...

Voi toți, vă veți urma în foc stăpânul
Dar nu mai merg cu voi, eu m-am decis,
Nu voi mai face niciodată pe păgânul
Căci locul meu de veci, e Paradis!