Când soarele schimba
Întunericu’n lumină
Mi-am găsit trupul
Sfâșiat de pofte,
Și-mprăștiat
În cele patru colțuri
A văzduhului.
De încerc să-l adun
Îl pierd printre degete,
Și trupul mi-e frânt de tot.
Când ochii și-au revărsat neputința
Și inima și-a declarat falimentul,
Atunci oasele au prins viață iar.