Golgota, Golgota!

Matei 27/46
46 Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, Lama Sabactani?”


Vântul hoinar, pe Golgota, în zori de zi,
Priveşte Crucea, cu vârful în veşnicii,
-Cum te-ai întins în Răsărit şi Apus,
Vestind slava şi Numele sfânt, Isus!

Şi vântul începe să plângă amar,
Sunând cu tristeţe din al său sofar,
Aude suspine, rămase, în cer, sus;
-''Eli, Lama Sabactani? spune Isus! ''

Golgota, Golgota, Templul Mântuirii!
Mare e Crucea ta, Altar al jertfirii!
Răsună şi azi un sunet trist şi duios;
''-Adu-ţi aminte de mine, Isus Cristos! ''

Golgota, Golgota, văd fum de tămâie,
Ce urcă spre cer şi cere Mântuire,
Răsună şi azi un sunet trist şi duios;
''-Ai milă, Tată, iartă-l pe cel păcătos! ''


Suspinele răsună, azi, ca un ecou,
În Templul unde este un singur Erou,
Golgota, Golgota, aud plânset, jale,
Când Sângele Mielului strigă ''Iertare! ''


Tunetul răcneşte ca un leu în pustiu;
-''De ce L-aţi răstignit pe Domnul cel Viu? ''
Vocea Mielului a rămas în Infinit;
-''Tată, Tată, de ce M-ai părăsit? ''

Vino cu mine, urcă pe o aripă!
Ascultă, câtă durere, într-o clipă!
Câtă durere, în Templul Mântuirii,
Să ai o cunună pe Ţărmul Iubirii!


Ca şi vântul, pe Golgota, în zori de zi,
Privesc Crucea, în inima mea, zi de zi;
-Câtă durere, în Templul Mântuirii,
Să am o cunună pe Ţărmul Iubirii!