Credeam că eşti un blestemat

Autor: Lucica Boltaşu | Album: Divină iubire | Tematica: Paște
Resursa adaugata de lboltasu in 03/04/2018

Referințe

Isaia 53

Isaia 53:1 Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
Isaia 53:2 El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
Isaia 53:3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:4 Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.
Isaia 53:5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Isaia 53:6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor.
Isaia 53:7 Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
Isaia 53:8 El a fost luat prin apăsare şi judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?
Isaia 53:9 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui.
Isaia 53:10 Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.
Isaia 53:11 „Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.
Isaia 53:11 Sau: îndreptăţi.
Isaia 53:12 De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine Însuşi la moarte şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”

Nu am făcut nimica, Doamne
Şi poate chiar ne-am bucurat,
Când Te loveau atunci, romanii...
Credeam că eşti un blestemat,
Și nu Ți-am dat o picătură,
Din apa rece de izvor,
Tu sufereai ocara lumii,
Noi Te priveam acuzator,

Nu am crezut nici pe Isaia,
Profetul care-a proorocit,
Cu șapte sute de-ani 'nainte,
Că Unsul va fi răstignit,
Că Dumnezeu din nemurire,
Păcatul nostru-l va ierta,
Jertfind pe Fiul Său, Mesia,
Pe cruce sus, la Golgota.

Când tresăreai sub biciuire,
Nu am crezut c-avem vreo vină,
Tu ne trasai un drum de glorii,
Pavat cu raze le lumină,
N-am vrut atunci, măcar o clipă,
Cu milă crucea să-Ți purtăm,
Să fim un Simon din Cirene,
Povara să Îți ușurăm,

Dar Tu, Mântuitorul lumii,
Plângeai sub val de suferiți,
Noi aruncam cu pietre-n Tine,
Tu pentru cer ne făceai sfinți,
Ooo, Doamne Sfinte, iartă greşul,
De-a nu ne-ncrede în Cuvânt,
Ne-am cramponat doar de iluzii,
Uitând de tot ce este sfânt!

Când sus pe Dealul Căpățânii,
Tu Te rugai Tatălui Sfânt,
Nu-nțelegeam că prin "iertare",
Făceai cu noi un legământ,
Troznea pământul sub picioare
Şi ploi de foc din cer cădeau,
Dar noi, orbiți, vedeam dreptate,
Când sulițele Te-mpungeau,

Nici sângele și apa curse
Din coasta Ta, nu ne-au trezit,
N-a fost zdrobit vreun os și asta,
Nu ne-a dat Doamne, de gândit,
Acum, când am văzut minunea,
Mormântu-i gol, ai înviat,
Cu suflet plâns cerem iertare,
Că glasul Tău n-am ascultat,

Îți multumim pentru Iubire,
Lumină, Adevăr şi Viață,
Pentru Mângâietorul care,
Ne dă un sens, ne dă povață,
Azi ne-nchinăm Isuse, Ție,
Iubite Miel, Tată din cer
Că ai deschis o poartă-n ceruri,
Când ai călcat pe efemer!

03/04/18, Barcelona-Lucica Boltasu