Pastel de Seară

Când soarele-apune, pe cer stelele-apar
Şi luceferi scânteind, ca diamante răsar,
Încununâd măiestria, pe care-o priveşti
O, minunându-te, de-atâţia aştri cereşti,
Cum tăcuţi îşi urmează veşnicul itinerar!

Toată bolta cerului e-n lumini presărată
Şi dau nopţii feerice frumuseţea creată,
Prin puterea divină ce-a ţesut Universul
Pătruns de mistere de-a le afla înţelesul
Cum contribuie toate, la gloria-I arătată.

De-i farmec în noapte, dorul te cheamă
Să-i priveşti măreţia la care să ei seamă,
Cum Domnul creatu-lea, din a Sa voinţă
Cu legi-nzestrându-le, de-a sta în fiinţă
Şi astfel prin veacuri puterea-I proclamă!

Şi veşnice fi-vor, din tot ce-a fost creat
De Dumnezeul etern, în care e revelat -
Ca singurul dând viaţă lumilor existente
Ce-L mărturisesc, prin minuni prezente,
Miracole scumpe, în veacuri de cercetat.

Flavius Laurian Duverna
09 aprilie 2018