E toamnă iar, alt an s-a scurs
Ca printre degete nisipul.
Acum dar să analizăm,
Ce am făcut cu timpul...

Căci timpul trece, nu așteaptă
Să stai pe loc să te gândești
E-atât de prețios, e-o poartă
Ce nu o mai deschizi în veci.

Căci fiecare zi e-un timp
Pe care Domnul l-a lăsat
Fiecare chiar și de încercări
E timpu Lui! tot minunat.

Chiar de e greu și-adese ori
Simți că te pierzi pe cale
Să îndrăznim dar la Isus
Unde știm că e salvare.

Și ce frumos dacă am știi
Să prețuim timpul ca un dar
Să nu-l lăsăm să zboare,
Să treacă în zadar.

Să facem ce ne stă-n putință
Cât harul Lui e peste noi.
Tari să fim noi în credință
Să devenim biruitori.

Atunci când pare greu
Când oboseala-i mare
Să ieși din a ta casă
Să mergi la adunare...
Amintește-ți că-acel timp
Fi-va binecuvântat
Căci Isus acolo vine
Atunci când este chemat.

Dacă doi sau trei se-adună
Într-un loc pentru a-L lăuda
El cu ei va fi-mpreună
Asta spune, Biblia!

Să alergăm în orice vreme
Ca premiul să căpătăm
În dragoste, dar să trăim
Pentru Domnul să luptăm.

În orice zi să ne gândim
Că poate fi-va ultima,
Domnului să-i mulțumim
Pentru îndurarea Sa.

Și vine-un timp când larg,
Se va deschide cerul.
Cum vom reacționa
Când vom vedea pe Mielul?

Când știm ce va urma
Cum vom răspunde oare?
La întrebările ce fi-vor
În veci nemuritoare?