Un mare Evanghelist
Se-ntorcea acasă
Era şi vesel şi trist
Stare plicticoasă!

Dar cu el pe-acel vapor
Venea un om mare
Preşedinte de popor
De la vânătoare!

Ajungând în port... Minune!
Nu-i venea să creadă
Era adunată lume
Gata de paradă!

În onoruri triumfale
Şeful cobora voiois
Cu covor pe a sa cale
Păşea rar, mărinimos.

Pe Evanghelist niciunul
În seamă nu l-a luat
Şi continuindu-şi drumul
Foarte rău s-a întristat!

Doamne în acele locuri
M-am luptat şi m-am jertfit
Iar acum am nişte şocuri
Şi-am rămas înmărmurit!

Pe acesta om cu vază
Care nici nu e al Tău
Mulţimea îl aclamează
Şi flutură chipul său!

Ascultându-i rugăciunea
Un înger i se-adresează
Tu nu înţelegi minunea
Dar ascultă ce urmează!

Tu nu ai ajuns acasă
Casa ta nu e aici!
Ci în Cer la a Sa Masă
Vei fi cu-a Lui Ucenici!

Şi atunci să vezi ONOARE
Ce acum nu-i înţeleasă
Ajunge!... Că doresc tare
Să-ajung... odată... ACASă!
Amin