Cercetează, Doamne, a mea ființă
Ca să veghez necurmat pe cale
Dă-mi lacrimi de pocăință
Și o credință tot mai mare.
Să Te caut cu inima toată
Umblând în neprihănire
Cu viața-ntreagă Ție predată
Să renunț la nelegiuire.
Cuvântul să-mi fie-ndreptarul
Pentru a trăi în curăție
Înțelegând ce-nseamnă harul,
Să fiu în jur o mărturie vie.
Nu mă lăsa să mă îndepărtez
Nesocotind iubirea-Ți minunată,
Ci smerit pe Tin să Te slujesc
Și să Te glorific, Sfinte Tată.
Ajută-mă cu tot ce sunt
Să m-alipesc de Tine
Și biruitor să pot să-nfrunt
Orice ispită-n cale vine.
Modelează vasul meu
Și fă ce vrei din mine
Tu Ești Olarul, lutul sunt eu
Învață-mă să fiu ca Tine.
Mă dăruiesc pe-al Tău altar
Doar Tu Ești vrednic Dumnezeu,
Căci ai cuprins în al Tău har...
Un om nevrednic cum sunt eu.
Am scris această poezie din dorința de a fi tot mai mult asemenea Lui Isus Hristos.
Ma rog sa fie o încurajare pentru voi.