Narcise, râu de împrimăvărare,
Speranțe susurând printre suspine,
Făclii clipind în noaptea de tăciune,
Venind din Țara-n care nu se moare.

Din zorii vieții v-am purtat cu mine,
Ca un alai de tinere fecioare
Cu sumne-ncorolând un strop de soare,
Horind pe-orbita vremilor, senine.

Voi, zâmbetul copilăriei mele,
În cazne de pălmaș, nevirusat,
Vă port și-n fericiri și-n zile grele
Cadou de suflet de la Împărat,
Din Țara mea de dincolo de stele,
Prezent nevămuit, binecuvântat.