Privesc spre cer în fiecare dimineață,
Spre locul sfânt, măreț și plin de viață,
Cerul e țelul meu, spre el călătoresc,
Acolo-i Domnul meu, Isus, Mire ceresc.

M-am ancorat de cer, căci este valoros,
Și prin credință merg, cu ochii la Hristos,
În El mi-am pus nădejdea, El e tăria mea,
Cu El merg înainte, prin lumea aceasta rea.

Cu El am biruință în fiecare ceas,
El îmi conduce pașii, de Domnul nu mă las,
Privesc spre cer cu dorul, de-a-L întâlni curând,
Din zorii dimineții, Isus e-n al meu gând.

Aceasta mi-e dorința și dorul meu sublim,
De-a fi o veșnicie lângă Isus, amin.
Curând revine Domnul, în slavă îmbrăcat,
Pe nori cu-a Sa solie, El, marele Împărat.

Ce mare bucurie pentru cei mântuiți,
Când trâmbița suna-va pentru cei pregătiți,
Vor ridica privirea și mâinile în sus,
Și plini de bucurie așteaptă pe Isus.
Amin!

Ica Drăgoi
29.4. 2018