Alergare sfântă

Să părăseşti lumea? Să alegi calea dreaptă de credinţă?
Să nu mai iubeşti lumea? Să schimbi a ta, năzuinţă?
Nu este o întâmplare, eşti alesul Lui Dumnezeu,
Te vrea cu gelozie, să fii copilul Său!

Domnul ne-a arătat Calea, care duce în Ceruri sus!
Privirea noastră să fie la Domnul nostru Isus,
Să fugim de ispită, înfrânând poftele firii,
Rămânând, curaţi pe Calea mântuirii!

Suntem cei aleşi, din marea adunare!
Mergem, uniţi în luptă, nu stând, ci alergând
Ai pierdut o luptă, dar, nu şi războiul, rămâi credincios
Cel ce este -n tine, dă-i cinste Lui Hristos!

Rămâi ancorat pe Stâncă, pe Calea pocăinţei
Sprijinit pe Stâncă, având temeiul credinţei
Oprind pofta firii, şi ispitele pământeşti,
Rămânând, un sfânt, pentru locaşurile Cereşti!

La sfârşitul alergării, ne aşteaptă-n Cer cununa!
Premil mult râvnit, de când Domnul, ne-a dat arvuna,
Ţine-l strâns în mână, să nu-ţi cadă jos cununa,
E viaţa veşnică în dar, dată pentru totdeauna!

La Tine, Doamne, toate-s cu putinţă!
Ajută-ne să creştem tari în credinţă
Când vom sfârşi alergarea, vom primi cununa vieţii,
Aşteptând cu bucurie, zorii dimineţii!
Amin!

07-05-2018.
Ciobanu Stelian.