PSALMUL 139
Autor: Marin Mihalache  |  Album: Cantare Domnului  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de marin2016 in 12/05/2018
Doamne, Tu mă cercetezi
De aproape şi mă ştii
Când mi-e inima zdrobită
Sau huceag de bucurii.

De departe-mi pătrunzi gândul
Care nici că nu se naşte
Şi Tu, Doamne, dinainte,
Știi ce cuget mă va paşte.

Nici nu îmi ajunge vorba
Frământându-se pe limbă
Că şi simt cum Duhul vieţii
Dinăntru mă preschimbă.

Tu-mi cunoşti căile vieții
Când mă culc şi când mă scol
Cu aripi ocrotitoare
Îmi dau îngerii ocol.

Taina Ta atât de mare
E prea greu s-o pot pătrunde
Spre nadir este înălțare
Din abisele profunde.

De la faţa Ta deoparte,
Unde pot să stau retras
Când prin Duhu-Ţi, de aproape
Tu îmi numeri orice pas?

Dacă m-aş sui la ceruri
Tot Tu eşti şi-acolo sus,
Dacă mă cobor în groapă,
În adâncuri stai ascuns.

Dacă zorile m-or duce
Dincolo, pe ţărm de mare,
Chiar şi-acolo mă ajunge
Mila Ta ocrotitoare.

Dacă searbădul mormânt
M-o acoperi cu tină
Chiar şi-n noaptea din sicriu
Mi-oi trimite Tu lumină.

Fiindcă şi-ntunecimea
E ca ziua pentru Tine
Și în faţa Ta chiar noaptea
Se preface în lumine.

Tu mi-ai întărit rărunchii
M-ai ţesut la mama-n pântec
Cum să nu Îţi laud, Doamne,
Vrednicia Ta în cântec?

Minunată Ţi-e făptura
Sfinte lucrările Tale
Şi ce bine văd acuma,
Singura spre Tine, Cale.

Nu Ţi-am fost străin vredată
Nici când tainic din pământ
Îmi zideau un trup de om
Ursitoarele de vânt.

M-ai văzut cu mult 'nainte
Chiar ca mama a mă vede
Şi în cartea Ta-mi sunt scrise
Toate faptele secrete.

Cât de nepătruns eşti Doamne,
Câte lucrările Tale
Că-s mai multe ca nisipul
Aşternut la ţărm de mare.

De trăiesc sau mor de-acuma
Eu oricum sunt robul Tău
Doamne, dacă-ai stinge ura
Făcătorilor de rău.

Depărtați-vă de mine
Oameni însetați de sânge
Ce vorbiți pizmaș pe Domnul
În rostirile nătânge.

Ce Îl vrăjmășiți în spate
Îi luați numele în van;
Doamne, cum să nu urăsc
Pe acel ce Ți-e dușman?

Da, urăsc cu ură multă
Pe acei cu gândul laș
Și-i socot fără osândă
Ca pe proprii-i-mi vrăjmași.

Dacă este-n mine ură
Stinge focu-n gândul meu
Ce pot oamenii să-Ţi facă
Ţie, Însăşi Dumnezeu?

Şi cu mila Ta cerească
Schimbă-mi, Doamne, gândul van
Fă-mă Doamne, să-l iubesc
Și pe acel ce mi-e dușman.

Doamne, mă cunoaște bine
Cercetează-mă, mă iartă,
Mă încercă și mă pune
De-s greșit, pe calea dreaptă.



Comentariile sunt oprite pentru această resursă.
Statistici
  • Vizualizări: 1552
  • Export PDF: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit