Viața este ca o carte
(Apoc. 20:12)

Viața este ca o carte groasă,
În care tot ce facem, zicem sau gândim,
Scriem mereu, pân-om pleca acasă,
Fie că facem bine, sau fie că greşim...

Cu fiecare ceas ce trece,
Noi scrim un vers într-un poem,
Sau chiar... o-ntreagă poezie,
Despre trăiri şi sentiment,

Dureri, necazuri, dar şi zâmbet,
Visări, emoții, bucurii,
Victorii... însă si înfrângeri
Şi mulțumiri, dar si cârtiri.

Cu anii, cartea se îngroaşă,
Dar nici o filă nu se va desprinde
Doar dacă, ai trăit acel poem,
Când te-ai zdrobit, venind sub cruce.

Atunci, trecutul tău se şterge
Şi foaia cu păcatul... zboară,
Dacă Hristos e al tău Rege
Și te-ai născut a doua oara.

În cartea mea și tu poți scrie,
În cartea ta, la fel si eu...
Ne facem viața dramă sau poezie,
Unii altora, prin bine sau rău...

Până-ntr-o zi când cartea mea
Și cartea ta se va închide...
Nu vom putea adăuga ceva
Şi nici tăia... ceea ce scrie,

Ci toate cum au fost trăite,
Gândul sau vorba, sentimentul, fapta,
Vor fi citite, dar şi judecate,
De Cel ce-i rânduit pentru aceasta.

Acum, când încă poți schimba ceva,
Domnului cere si El îți corectează
Acele versuri grele scrise în viața ta
Care pe Dumnezeu nu-L onorează...

Când înaintea Lui în cer vei sta
Şi va deschide cartea vieții tale,
Versuri frumoase, scrise-n lupta grea,
Spălate-n sânge Sfânt, vor fi citate.

Viața noastră este-o carte groasă,
În care zilnic scrim câte ceva...
Eu vreau să fie o carte dedicată
Celui ce şi-a dat viața s-o pot trăi pe-a mea, spre slava Sa! ...

Amin!
30.1. 2018