Glosă de Primăvară

Cu flori mândre-mpodobită
La poarta Gliei, cea trezită
Din lunga iarnă, adormită,
În prezentarea-i strălucită
Venit-a scumpa Primăvară
Cu frumuseţea ei cea rară.

În verde... pajiştea e-n cânt
Iar codrul în freamăt de vânt
Plecându-se spre pământ,
Pare c-ar spune un cuvânt:
Că haina-n smarald e gătită
Cu flori mândre-mpodobită.

Un zumzet de albină aduce
Mireasma florilor ce duce
În viers de păsărele, dulce,
Ca pruncului nani să-l culce,
Pacea prea scumpă simţită
La poarta Gliei, cea trezită.

Şi-atâta-i de frumoasă glia
Când ea-şi trăieşte frenezia
Şi zboară-n doru-i ciocârlia
Spre soare cântând bucuria,
A deşteptării, cea-nverzită
Din lunga-i iarnă, adormită!

O altă viaţă, de-acum nouă
Când în zori ziua e-n două
Scăldată-n picurii de rouă
Şi-udată de norii ce plouă,
Se-observă tot mai fericită
În prezentarea-i strălucită.

Sub Soarele-n raze de aur
Ce-mpletesc cununi de laur
În vesele cântări de graur -
Să crească marele-i tezaur,
Prvind nutriţia, alimentară,
Venit-a scumpa Primăvară!

Ea ne-aminteşte de-nnoire
Cum Domnul în orânduire
Demonstrată prin Iubire -
Răspunzând de-a Sa zidire
A programat, ca să apară
Cu frumuseţea ei cea rară.

Cu frumuseţea ei cea rară
Venit-a scumpa Primăvară
În prezentarea-i strălucită
- Din lunga iarnă adormită,
La poarta Gliei, cea trezită -
Cu flori mândre-mpodobită.

Flavius Laurian Duverna
18 mai 2018