Te laud pentru toate, căci Tu ești cel mai mare,
Că astăzi, ca și ieri, m-am bucurat de soare
Și mi-ai permis a trece pragul acestei zile;
M-ajuți a face față acestei lumi ostile!

În griji și în necazuri, Te rog să nu mă lași,
Călăuzește-mi, Doamne, șovăitorii pași!
Obstacole sunt multe, le voi răzbi pe toate;
Eu știu că nu pot singur, dar știu că Domnul POATE!

Răzbat priviri piezișe, săgeți din întuneric,
Fățarnicii pândesc doar un moment prielnic
S-alunge bucuria, să-ncerce a convinge
Că-i prea mare furtuna și candela-mi se stinge!

Dar Domnul mă-ntărește, mă depărtez de mine...
Iau totul de la capăt și-accept supremul bine,
Înăbușind din fașă tentațiile firii
Voi fi învingător în numele iubirii!

Alternative nu sunt, la Tine-i drumul drept
Și-n capăt e cununa pe care o aștept.
Doresc să-Ți port lumina, docil și inimos-
Un far ce strălucește spre slava lui Cristos!