Îți mulțumesc, Stapâne drag,
Pentru iubirea ce mi-o dai
Mie, un călător pribeag,
Un ne'nsemnat, un fir de pai!

N-am meritat din tot ce am
Nimic, nimic pe acest pământ
Și fără Tine azi eram
Ca frunza clatinată-n vânt.

Îți mulțumesc că Te-ai oprit
O clipă și în dreptul meu!
Și-un trai frumos mi-ai oferit
În dragostea-Ți de Dumnezeu.

Îți mulțumesc că m-ai primit
Nu pentru ale mele fapte,
Ci fiindcă așa Tu ai hotărât
În infinita-Ți bunătate.

N-ai așteptat nimic în schimb
Pentru a Ta iubire mare,
Ci doar să Te slăvesc, să-Ți cânt,
Și să ramân în ascultare.

Așa ești Tu, divine Soare,
Milos, și bun, și îndurat
Te-apleci, vindeci și dai iertare,
Și-mi porți de grijă ne-ncetat.

Cine-ar putea sã înțeleagă
O, Doamne sfânt, iubirea Ta? !
Căci nici o veșnicie-ntreagă
Să-Ți răsplătesc nu aș putea...

Mă-aplec cu multă umilință
Și-Ți dăruiesc viața mea,
Cu drag și cu recunoștință
Și Te măresc de-apururea!