Mi-e inima plină de Tine
Şi de iubirea ce Ţi-o port;
Ce stă să explodeze-n mine
Şi rând pe rând parcă tot vine
Şi nu voi spune: , , nu mai pot!"

Este o stare aşa plăcută
Când simţi că râde totu-n tine!
Şi spun; Doamne binecuvântă
Lucrarea ce-i tocmai sfârşită;
Că nu m-ai lăsat de ruşine!"

Omu-şi doreşte... şi am dorit!
Planuri îşi face... şi am făcut!
Stă şi gândeşte... şi am gândit;
Dar singur, omul n-a reuşit
Decât cu Tine şi când ai vrut!

Să-i dai ce vrea, când nu se-aşteaptă
Când crede că nu se mai poate;
Tu îţi întinzi mâna cea dreaptă
Şi îl ajuţi treaptă cu treaptă
Cu biruinţă-n tot şi toate!

Mi-e plină inima de Tine
Şi-n orice zi parcă tot creşte
Iubirea ce Ţi-o port Stăpâne!
Căci, iată, râde tot în mine
Şi totul se înveseleşte!

A. N. , 6.6. 2018, Răcăşdia, C. S