Într-o zi va fi un soare cumplit
Sau ne vor îngheța gândurile și vorba,
Sau poate,
Poate că va fi la fel ca azi,
Când toate canalele de știri
Anunță vreme moderată.

Într-o zi inima fratelui meu
Va sălta de bucurie
Sau poate va mormăi plictisit,
Certându-și nepoții;
Ar putea totuși umbla ca azi:
Disperat, după încă o dușcă de rachiu.

Într-o zi voi suferi un atac de cord
Sau voi citi fără speranță
Rezultatele analizelor
Pe care am fost îndemnat să le fac;
Sau un șofer neatent va intra in coliziune cu mine.
Ei, bine, s-ar putea sa nu mi se întâmple nimic de felul acesta
Și să o sfârșesc tremurând de bătrânețe și sătul de zile.
(Așa aș înțelege și eu ce înseamnă „moarte bună”.)

Nu, nu e fatalism
Și nici nu vreau să impresionez,
Dar într-o zi voi muri –
Și pentru că e ultimul lucru care mi se va întâmpla
Am hotărât să mă pregătesc.

Și ce dacă sunt un pierde-vară,
Un fluieră-vânt și un coate-goale?
Am găsit până la urmă rațiunea de a trăi:
Mă pregătesc de moarte.
Nu, nu mă deranjați cu priviri ironice,
Nu șușotiți în spatele meu
Spunând că-s mistic
Și nici nu mă chemați la iarbă verde.
Azi n-am sa merg,
Azi vă invit la o rugăciune.
Și nu sunt mistic.
Sunt înțelept.